- din pricina
- v. \din pricina cauza .
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
pricină — PRÍCINĂ, pricini, s.f. 1. Cauză care determină ori explică o acţiune, o situaţie, un fenomen; motiv. ♢ loc. adv. Fără (nici o) pricină = fără justificare, nemotivat. ♢ loc. conj. Din pricină că... = pentru că..., deoarece, fiindcă. ♢ loc. prep.… … Dicționar Român
pentru — PÉNTRU prep. I. (Exprimă un raport cauzal) 1. Din cauza..., din pricina..., datorită... Pentru asta a plecat. ♢ expr. Nu pentru alta, ci... = nu din altă cauză, dar... 2. (Introduce un complement indirect) Mulţumeşte pentru buna găzduire. ♢ expr … Dicționar Român
în — prep. 1. (Indică interiorul spaţiului unde are loc o acţiune, unde se află ceva, spre care are loc o mişcare) Intră în casă. ♦ (Indică suprafaţa pe care are loc o acţiune sau spaţiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mişcare) Se … Dicționar Român
tresări — TRESĂRÍ, tresár, vb. IV. intranz. 1. A face o mişcare bruscă, involuntară şi spontană, în urma unei emoţii puternice. ♦ (Despre inimă) A şi accelera şi intensifica bătăile, din pricina unei emoţii; a zvâcni. ♦ A se trezi brusc din somn sau dintr… … Dicționar Român
vină — VÍNĂ, vini, s.f. Faptă care constituie o abatere de la ceea ce este (considerat) drept sau bun; greşeală, vinovăţie; păcat; culpă. ♢ loc. adj. De vină = vinovat, responsabil. Fără vină = nevinovat; (rar, despre lucruri, manifestări) ireproşabil,… … Dicționar Român
vinde — VÍNDE, vând, vb. III. tranz. 1. A ceda unui cumpărător dreptul de proprietate asupra unui bun, în schimbul unei sume de bani. ♢ expr. A vinde pielea ursului din pădure (sau peştele din baltă) = a promite un lucru pe care nu l ai; a face planuri… … Dicționar Român
clăbuc — CLĂBÚC, clăbuci, s.m. 1. Spumă făcută de săpunul amestecat cu apă. ♦ Spumă care apare la suprafaţa unor lichide când sunt agitate, când fierb sau când fermentează. 2. Salivă spumoasă, albicioasă (şi cu băşici). ♢ expr. A face clăbuci la gură = A… … Dicționar Român
lipsă — LÍPSĂ, lipsuri, s.f. 1. Faptul de a nu se afla într un loc (unde ar fi trebuit să fie în mod obişnuit); absenţă. ♢ loc. adv. (jur.) În lipsă = în contumacie. ♢ loc. prep. În (sau din) lipsă de... = nefiind, neavând ceva, din pricină că lipseşte.… … Dicționar Român
amara — AMARÁ, amarez, vb. I. tranz. 1. A lega o ambarcaţie cu un cablu de ţărm sau de altă navă. 2. A fixa un obiect pe o ambarcaţie astfel încât acesta să nu se deplaseze din pricina balansului ambarcaţiei. – Din fr. amarrer. Trimis de ana zecheru,… … Dicționar Român
coacăză — COÁCĂZĂ, coacăze, s.f. Fructul comestibil al coacăzului, în formă de bobiţe roşii, cu gust acrişor, dispuse în ciorchini; pomuşoară. – cf. alb. k o k ë z ë. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 COÁCĂZĂ s. (bot.) (reg.) dârmoz, drimoc,… … Dicționar Român
datorit — DATORÍT, Ă, datoriţi, te, adj. 1. (Despre o sumă de bani sau un bun) Care trebuie plătit, restituit cuiva. ♦ Cuvenit. 2. Provenit din sau de la..., cauzat, pricinuit de... ♦ (Cu valoare de prepoziţie, în forma datorită) Mulţumită, graţie; din… … Dicționar Român